Ce riscă persoanele care se autodiagnostichează folosind informaţii de pe Wikipedia?

Căutările efectuate de internauţi pe acest site cu scopul de a găsi de unii singuri, fără să consulte un medic, explicaţii pentru simptomele lor reprezintă o idee neinspirată, spun savanţii americani, întrucât 90% din explicaţiile termenilor medicali conţin erori.

Acest lucru este o consecinţă a faptului că site-ul Wikipedia, spre deosebire de enciclopediile tradiţionale, permite internauţilor să creeze, să şteargă şi să editeze explicaţiile pentru diverşi termeni, contribuind astfel la creşterea riscului de apariţie a unor erori. Totodată, companiile producătoare de medicamente au fost acuzate că au şters paginile referitoare la efectele secundare ale produselor pe care le comercializează.

• A fost creată prima pereche de buze „nemuritoare” în laborator
• Există viață după moarte? Un reputat om de știință din SUA spune că da!

Robert Hasty, coordonatorul acestui studiu, a declarat: „Persoanele care caută un diagnostic pe internet nu ar trebui să folosească Wikipedia drept sursă principală de informaţii, pentru că articolele de pe acest site nu parcurg acelaşi proces de vizualizare de către comunitatea medicilor, aşa cum se întâmplă cu revistele medicale”.

„Cea mai bună sursă pentru o diagnosticare corectă este consultarea unui medic, care poate să ţină cont de istoricul medical al pacientului şi de alţi factori pentru a determina cel mai bun tratament”, a adăugat el.

De lansarea sa din 2001, Wikipedia a devenit cel mai popular site în privinţa căutărilor de referinţe efectuate de internauţi.

Celebra enciclopedie online conţine peste 31 de milioane de termeni în 285 de limbi, iar cel puţin 20.000 dintre aceştia au legătură cu domeniul sănătăţii.

Autorii studiului, care au analizat o serie de informaţii publicate pe Wikipedia despre diabet, cancer pulmonar şi dureri de spate, au precizat: „Proeminenţa Wikipedia a fost posibilă datorită designului său fundamental de bază de date colaborativă.”

„Totuşi, tocmai această primă calitate a site-ului a generat o serie de îngrijorări în rândul comunităţii medicale, în legătură cu acurateţea informaţiilor pe care le conţine”, au adăugat cercetătorii americani.

Printre erorile conţinute de Wikipedia se numără şi aceea potrivit căreia pentru a diagnostica în mod corect hipertensiunea, valori ridicate ale tensiunii arteriale trebuie obţinute în cazul a cel puţin trei monitorizări separate.

Medicii spun că această afirmaţie este incorectă şi ar putea avea efecte periculoase întrucât determină o amânare în ceea ce priveşte începerea tratamentului.

O altă definiţie publicată pe Wikipedia arată că antidepresivele nu sunt benefice pentru copii.

Dar, potrivit cercetătorilor, această afirmaţie este incorectă şi ar putea să-i facă pe părinţi să refuze administrarea acestor medicamente pentru copiii lor.

Producătorii de medicamente au fost şi ei acuzaţi că editează paginile de pe Wikipedia pentru a înlătura paragrafele despre efectele secundare dăunătoare ale produselor pe care le comercializează.

În 2009, angajaţii de la AstraZeneca au fost acuzaţi că au şters o frază de pe acest site în care se spunea că un anumit medicament recomandat în tratarea sindromului maniaco-depresiv îi face pe adolescenţi „să se gândească mai mult să se automutileze sau să se sinucidă”.

Autorii studiului spun că, în mod îngrijorător, chiar şi personalul medical a început să consulte din când în când site-ul Wikipedia.

Potrivit unor studii anterioare, până la 70% din totalul medicilor şi studenţilor la medicină recunosc că folosesc acest site pentru a căuta anumite referinţe medicale.

Robert Hasty afirmă că, deşi multe dintre erorile medicale de pe Wikipedia sunt relativ minore, altele „pot avea implicaţii clinice”.

El îi îndeamnă cu această ocazie pe medicii din lumea întreagă să se implice în editarea paginilor de pe Wikipedia pentru a îmbunătăţi gradul de acurateţe a definiţiilor şi explicaţiilor medicale.

Studiul cercetătorilor americani, publicat recent în Journal of the American Osteopathic Association, confirmă concluziile unei cercetări anterioare, potrivit căreia un sfert dintre femeile care folosesc internetul s-au autodiagnosticat în mod eronat pe Google.

Un alt studiu, realizat pe 1.000 de femei în anul 2012, a arătat că acestea s-au autodiagnosticat eronat, adeseori, ajungând să creadă că suferă de cancer mamar, afte, diabet, hipertensiune şi astm.

Sursa: Mediafax